Tartrul se formează pe toate suprafețele dure din cavitatea orală, pe dinți, plombe și aparate dentare. În prima fază, tartrul este de culoare alb-gălbui și se poate îndepărta ușor având o consistență moale. Pe măsură ce sedimentele minerale se depun, acestea se calcifică și se pigmentează, căpătând culoare brun-maronie.

Tartrul favorizează apariția bolii parodontale, tocmai de aceea se recomandă îndepărtarea acestuia o dată la 6 luni, iar la pacienţii cu implanturi dentare o dată la 4 luni.

Află mai multe detalii despre cauzele și acțiunile de prevenție ale bolii parodontale. 

• Igiena orală necorespunzatoare ce permite formarea plăcii bacteriene sau a tartrului.
• Posibile modificări hormonale specifice sarcinii sau generate de anumite medicamente cu efecte hormonale precum anticoncepționalele.
• Posibile reacții ca urmare a aplicării unui tratament medicamentos de lungă durată.
• Posibile reacții alergice la unele componente din pasta de dinți, guma de mestecat sau chiar la aliajul metalic al unor lucrări dentare.
• Anumite afecțiuni precum diabetul, deficitul sever de vitamina C sau bolile hematologice.
• Fumatul

Cea mai bună metodă de prevenire a inflamării sau sângerării gingiilor constă în practicarea unui program strict de igienă dentara încă de la vârstă fragedă și ulterior constant pe parcursul vietii.

Vizitele regulate la medicul dentist joacă de asemenea rol de prevenție pentru că prin intermediul lor se asigură curățarea profesională a danturii și evaluarea lucrărilor dentare vechi de asemenea cu potențial în favorizarea sângerărilor gingivale.

În lipsa unui tratament corespunzător, gingiile se pot retrage ceea ce înseamnă formarea plăcii bacteriene foarte aproape de rădăcina dintelui și implicit creșterea riscului pierderii premature a dinților.

Află mai multe despre afecțiunile gingivale și parodontoză.

Evită pe cât posibil consumul produselor ce pot avea efect de colorare a dinților, în special cafeaua, ceaiul negru și vinul roșu. Aceste alimente conțin cromogeni, pigmenți închiși la culoare ce se atașează de smalț și conduc în timp la un efect de colorare/ pătare a dinților. De asemenea, consumă cât mai multă apă. Apa ajută la eliminarea bacteriilor și la reglarea ph-ului din gură.

Mulți părinți își adresează întrebarea “Cum îmi pot determina copiii să se spele pe dinți?” În general copiii vor să facă ceea ce văd că fac și părinții lor. Dacă văd entuziasm în ceea ce privește perierea dinților, copiii vor fi de asemenea entuziaști. În plus activitatea de spălare a dinților trebuie să fie cât mai amuzantă pentru ei! De asemenea ei trebuie familiarizați cu cabinetul stomatologic și cu medicul dentist de la vârste fragede. Toți copiii trebuie văzuți de un medic dentist pâna la împlinirea unui an sau cel târziu la 6 luni dupa apariția primului dinte.

Folosirea aței dentare reduce numărul de bacterii din gură. Periajul dinților elimină unele bacterii din gură, însă doar folosind ață dentară pot fi eliminate și acele bacterii la care periuța nu ajunge. Acestea sunt bacteriile ce se ascund în spațiile mici dintre dinți și neeliminate se întăresc în tartru.

Din păcate multe persoane ajung la medicul dentist doar când au o problemă. Acest lucru este cunoscut sub numele de “tratament de criză”. Acest lucru se datorează faptului că multe probleme dentare nu prezintă simptome până când afecțiunea nu ajunge într-un stadiu avansat. Un exemplu este degradarea dinților. Este tipic să auzi: “Daca nu mă doare nimic … nu am probleme”.

Degradarea dinților de multe ori nu generează dureri până când nu ajunge aproape de nervul dintelui. Nu este neobișnuit să vezi un pacient cu o carie uriașă dar care nu a avut dureri niciodată. Medicul dentist poate detecta de obicei o carie cu 3-4 ani înainte de manifestarea oricăror simptome. Această detectare precoce poate ajuta la prevenirea tratamentelor avansate.